Ratacesc printre cuvinte..
Ratacesc fara sa iau aminte…
Ratacesc si nu gasesc o cale..
Cine poate sa-nteleaga oare?
De obicei nu scriu poezii…din simplu motiv ca nu imi ies…
Dar azi…simt cum mlancolia IAR mi-a inundat fiinta…si din nou imi dau seama ca drumul pe care pasesc nu e al meu…nu duce incotro vreau eu sa duca…si-acum…sa ma intorc? Bineinteles ca cel mai cugetat lucru ar fi sa ma intorc…e adevarat ca orice drum duce acolo….atunci cand nu stii incotro vrei sa ajungi…dar eu stiu…sau cel putin asa credeam…
Fiecare are tinta lui…fiecare are drumul lui…si cand crezi ca tu esti stapanul tau..iti dai seama ca defapt esti propriul sclav…
E timpul…e timpul sa iau decizii..
Anca
Imi amintesc acum un cantecel pe care il stiu de cand eram mica:,,Sunt doau doua cai…pe care sa merg?/Una e mai mare/Printre flori frumoase insa vezi/Tepi omoritoare. Ce cale ai luat?Care e drumul tau/Nu cumva te afli pe cel rau?/Ce cale ai luat?”
In viata asta suntem straini si calatori,dar atunci cand vedem ca barca vietii rataceste si nu geseste portul,sa luam busola=Biblia si sa ne orientam catre portul lui Dumnezeu.Aceasta e singura cale,e o cale stramta si grea,dar merita,e pentru fericirea noastra,sa zicem si noi asa cum au zis ucenicii:,,Unde sa ne ducem Doamne?”Numai langa Domnul putem sa fim in siguranta:)
multumesc de incurajari si invataturi claudia
cel mai usor e sa alegi calea cea larga…pe calea ingusta insa putin se inghesuie…
Frumos,imi place cum scrii.
Felicitari.
Ai dreptate,fiecare are drumul lui,insa nu toate duc acolo unde vrem.
Visam,gandim,incercam……….rezultatul !?!
Cine stie..;) poate iese.