runaway…
Ma uit in jur si caut..ceva sa ma inspire, ceva sa-mi dea viata. Nu ma pot agata de nimic caci totul se darama. Doar tu pari ca stai neclintit, absurd si plin de fum. In umbra ta totul pare de un calm cu miros de scortisoara… Imagini alb negru ruleaza pretutindeni in jurul meu… amintiri…. prea putine amintiri.
Te-ai gandit vreodata sa fugi? Undeva unde numele tau sa nu mai sune banal? Te-ai gandit vreodata sa pleci… undeva unde inima ta sa nu mai fie o bucata de ciocolata din care sa muste fiecare dupa cat pofteste?
Hai sa fugim undeva…departe de ganduri, departe de amintire, departe de casa… vreau sa ma intind pe pamantul cald… sa simt gustul noaptii… sa privesc stelele si sa te tin de mana. Vreau sa te sarut ca si cum ai fi un necunoscut cu gust de tequila, sa-ti zambesc pierduta si sa-ti ghicesc visele besmetice… nu pleca fara mine!
Teatru de doi bani…
Multi stiu sa joace teatru, putini sunt cei care pot sa interpreteaze replicile…
Aş vrea să te uit, să te iert, să nu-ţi mai văd zâmbetul fals când închid ochii….aş vrea să te cred…să sper….să merg mai departe, dar tot ce simt e că o parte din mine se stinge, se topeşte ca o lumânare pe faţa unui mormânt sumbru…
“Plata păcatului este moartea!”
Moare o parte din mine însă alta se naşte. O fiinţă nouă ce nu cunoaşte ură, venin, trădare, durere sau minciună… O fiinta ce are o sete nebună să trăiască într-o lume fără culoare….şi fără tine.
Am să ţin capul sus căci nu am uitat cum e să privesc prin ochi inocenţi de copil…deşi am căzut în capcană. Am să-ţi râd în faţă, cu naivitatea unei victime ce-şi iubeşte călăul… Am să te tratez cu superioritate, căci sub falsul tău chip se ascunde răutate. Am să te privesc cu milă, căci eu nu ştiu să urăsc.
Am să plec departe de amintirea unei simple şi banale iluzii.
Căci ai fost un nimic ce s-a topit în neant.
You gave me wine…to poison me and take away my time…
E ca si cum….
E ca si cum nu-I mai cunosti, e ca si cu
m iti pui increderea in forta unei frunze de toamna ce cade…E ca si cum te pierzi in parfumul unei portocale abia desfacute, fara sa stii ca timpul ii i-a mireasma…si totusi ei sunt acolo cand ai nevoie, parca….
O simpla amagire? Un fals? Cine sunt ei? Te judeca…Incearca sa te controleze..Te eticheteaza…Te calca in picioare…Te privesc de sus….si doare. Te amana… Te barfesc… Te lasa balta… Iti vorbesc urat… Iti vorbesc de prioritati… si cateodata ai senzatia ca…nici nu te cunosc! Iti spun ce e bine, iti spun ca faci rau… te vorbesc pe la spate, iti zambesc frumos cand ii intalnesti… Imi sunteti urati, imi sunt atat de urati!
red lipstick
Putin mai cu stil, mult mai fericita, putin mai matura, putin mai putin drama queen, putin mai putin naiva, putin mai rea, putin mai agresiva, putin mai directa, putin mai indiferenta, putin mai rece, putin mai calda, putin mai furtunoasa, putin mai nebuna daca nu e nebuna, putin mai colorata, mult mai rebela si mai indrazneata, neinfricata, ceva mai obraznica, cu un strop mai malefica, si totusi aceeasi ea…la fel de ambigua, la fel de epica… la fel de romantica, la fel de usor de impresionat, la fel de copil cand zambeste, la fel de topita dupa capsuni in ciocolata…la fel ca ieri…
aiurea’n tramvai
E 2 si 10….mi-e lene, am baut prea mult ceai azi… azi sunt copil si cand vin acasa o sa astept sa ma iei in brate si sa imi dai o atentie deosebita, pentru ca sunt foarte plictisita…. mai mult obosita. Ciudat, nu vorbesc in rime dar nici ce spun nu prea are sens. Iar au sa ma critice cititorii ca scriu fara sa tin cont de reguli si imi pierd din expresivitate, dar azi nu-mi pasa…..e prea cald….si “mi-e o lene de ma doare” 
)
Si ma gandeam ce legatura are titlul cu ce scriu, poate doar cuvantul aiurea e relevant…tranvaiul n’are nici o treaba. Singurul lui pacat e ca nu stiu daca e cu M sau cu N. In fine, ce sa fac daca nu prea circul cu asa ceva…si nici n-as avea unde? In oceanul de smoala si sosele proaspat facute, unde n-ai loc nici sa parchezi unde sa mai bagi tranvaie?
Esti culmea! Iar te uiti la mine cu ochii aia mari si goi de parca ti-am facut ceva. Nu, chiar azi nu am chef de conversati obositoare in care tu faci pe smecherul si eu fac pe amabila. Azi lasa-ma!!!! lasa-maaa! Noroc ca am aer conditionat in birou! Noroc pe draq, ca ma doare capu de mor, dar macar nu mi-e cald. Tu ce alegi: o durere de cap sau racoare? Eu as alege un somn bun in haosul din camera mea……Ahhh ce haos dulce! Ce haos scump. Printre perinitele mele in forma de inimioara…
Scoate-ma din starea asta de plictiseala, oboseala…..
